nvestiţiile pentru eficientizarea iluminatului public, atât stradal, când şi din instituţii cum ar fi şcolile, reprezintă în prezent o mare provocare pentru administraţiile locale din România, necesarul de investiţii la nivelul celor aproximativ 3.000 de primării pentru a atinge standardele europene în domeniu fiind de ordinul miliardelor de euro.
Potrivit specialiştilor din domeniu prezenţi la conferinţa „Iluminatul şi spaţiul public urban”, organizată la Sibiu de Asociaţia Română pentru Iluminat (ARI) şi Comitetul Naţional Român de Iluminat (CNRI), cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, numai în 34 de primării există servicii de iluminat organizate conform legislaţiei în domeniu, în vigoare în ţara noastră încă din 2007, în condiţiile în care realizarea unor investiţii în sisteme de iluminat eficiente energetic pot reduce factura de electricitate a administraţiilor locale cu până la jumătate, bani care pot fi folosiţi apoi pentru alte capitole.

„Reorganizarea administrativă este departe de a se realiza, sunt destul de multe localităţi care nu îşi pot susţine nici măcar cheltuielile proprii, darămite să poată realiza o astfel de investiţie”, a afirmat Dan Ovidiu Vătăjelu, preşedintele ARI. Potrivit acestuia, necesarul de investiţii pentru următorii ani la nivelul administraţiilor locale din România este chiar de ordinul miliardelor de euro.

„Am ţinut neapărat să fiu prezent la această conferinţă să vă spun celor prezenţi că tema discuţiei este una foarte importantă pentru administraţiile locale. Iluminatul în România trebuie îmbunătăţit, eficientizat, mers pe drumul pentru ca iluminatul public să corespundă cerinţelor europene. Cred că astăzi administraţiile locale prezente vor afla încotro se merge cu iluminatul public, încotro trebuie investit, astfel încât investiţiile să corespundă standardelor. Trebuie să fie sănătos, eficient, să răspundă unor criterii. Riscurile mari sunt să facem investiţii inutile, astfel încât când directivele europene vor intra în funcţiune, să reluăm procesul de investiţii”, a afirmat şi preşedintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea. Preşedintele ARI a mai arătat că asociaţia sa a început o monitorizare a modului de iluminat din şcoli, concluzia fiind că acesta este în cele mai multe cazuri total impropriu desfăşurării efortului intelectual de către copii, fiind vorba de sisteme vechi, moştenite de acum 30-40 de ani, din perioada comunistă. De asemenea, din datele ARI a rezultat că o mare parte a accidentelor rutiere din România care au loc pe timpul nopţii sunt din cauza iluminatului stradal necorespunzător, în ţara noastră fiind multe drumuri naţionale care trec prin localităţi.

De asemenea, Dan Ovidiu Vătăjelu a afirmat că în exerciţiul financiar 2014-2020 există la dispoziţie fonduri europene pentru modernizarea iluminatului public care ar putea fi accesate de către autorităţile publice, cu cofinanţare BERD şi UE, însă cadrul naţional de folosire a acestor fonduri nu este clar definit, existând şi alte probleme dincolo de lipsa de bani a autorităţilor locale.

„Modul cum primăriile pot accesa aceşti bani este puţin definit şi greu de realizat. În primul rând, sistemul de distribuţie al energiei electrice este al ENEL, Electrica sau alţi distribuitori. Sistemul de iluminat din momentul de faţă a fost realizat pentru distribuţia de energie electrică, nu pentru un iluminat corect pentru drumuri. Investiţiile din bani europeni nu se pot face pe proprietăţi private, deci e puţin probabil să se poată face acest lucru”, a afirmat preşedintele ARI, el adăugând şi că faptul că la nivelul primăriilor nu există servicii organizate conform legislaţiei reprezintă o altă problemă. Potrivit lui Vătăjelu, investiţiile în sisteme de iluminat moderne, eficiente energetic şi orientate spre consumator trebuie să fie omologate conform standardelor europene, iar la nivelul autorităţilor locale, dar şi a celor centrale nu există preocupare pentru aşa ceva, fiind vorba mai mult de „necunoaştere şi lipsă de responsabilitate”.

De asemenea, prof. Laurent Chrzanovski, specialist elveţian în istoria iluminatului, a arătat că problema eficientizării iluminatului public este aproape rezolvată în ţările din Nordul Europei, însă în ţări ca România, altele din Centrul şi Estul Europei, dar şi Italia, Franţa, se poate spune că peste 99% din iluminatul stradal este inadecvat, moştenit de zeci de ani.

Potrivit prof. Laurent Chrzanovski, investiţiile în domeniu trebuie făcute în mod inteligent, autorităţile locale trebuind să aleagă sisteme rentabile, nu doar foarte ieftine. El a arătat că subiectul poate fi abordat şi din punct de vedere al esteticii urbane, menţionând că Sibiul, aflat într-o zonă de exploatare a gazelor naturale, ar putea prelua lecţia unor oraşe ca Praga şi Zagreb, care au revenit la iluminat stradal cu lămpi pe gaz, pentru a respecta o tradiţie istorică, dar şi pentru că acesta este mult mai ieftin decât cel electric.

Conferinţa desfăşurată vineri, la care au fost prezenţi primari, arhitecţi, designeri urbanişti, specialişti în soluţii de iluminat, face parte din Festivalul Lumen, organizat în perioada 8-11 septembrie la Sibiu, în contextul în care 2015 este declarat Anul Internaţional al Luminii. AGERPRES