Stingerea iluminatului public: economii mici, riscuri mari. A.R.I. recomandă reducerea controlată a nivelului de iluminat, nu oprirea lui

În contextul stării de alertă energetice și al apelului Ministerului Energiei pentru reducerea consumului în intervalul 19:00–23:00, Asociația Română pentru Iluminat recomandă administrațiilor locale menținerea în funcțiune a sistemelor de iluminat public și utilizarea programelor de dimming controlat pe timpul nopții, în locul stingerii totale sau parțiale.

Iluminatul public este o resursă mică pentru sistemul energetic. Potrivit Balanței Energiei Electrice a INS, consumul anual a scăzut cu peste o treime în zece ani, de la 591 milioane kWh în 2015 la 383,4 milioane kWh în 2025, ca urmare a modernizărilor LED finanțate prin POR și AFM. La aproximativ 4.000 de ore de funcționare pe an, aceasta înseamnă o putere de ordinul a 100 MW, circa 1% din vârful de consum al Sistemului Energetic Național. Chiar stins integral, iluminatul public ar elibera în jur de un procent. Un dimming de 30–50% recuperează cea mai mare parte din acest procent, fără să stingă un singur stâlp.

Diferența se vede deja în teren. La Tulcea, iluminatul este redus programat între 20:30 și 23:30, prin telegestiune, cu menținerea nivelurilor prevăzute de standardul SR EN 13201 și o economie de circa 52% pe segmentul modernizat, fără lucrări și fără costuri suplimentare. La Brașov, fluxul luminos scade cu 20% între 22:00 și 24:00 și cu 50% după miezul nopții. La Făgăraș, administrația arată că economisește de ani de zile, ca urmare a investițiilor anterioare.

Exemple de bună practică în utilizarea sistemelor moderne de iluminat public se regăsesc și în Cluj, Zalău, Craiova, Alba Iulia, Oradea, Pitești, Borșa, Sibiu, Vișeu și în Sectorul 6 al Municipiului București, inclusiv în zona parcurilor.

Recomandările A.R.I.

1. Menținerea iluminatului în funcțiune și dimming controlat. Reducere de 20–30% până la ora 23:00 și de 30–50% după miezul nopții, pe arterele cu trafic redus, cu revenire la nivel nominal dimineața. Reducerea se aplică pe clase de drum, cu menținerea nivelului nominal la trecerile de pietoni, intersecții, stații de transport public, zone școlare, tuneluri și pasaje. Standardul SR EN 13201 permite explicit această adaptare.
2. Informarea publicului înainte de aplicare. Reducerea nivelului în prima parte a nopții, intervalul cu cel mai intens trafic pietonal, trebuie anunțată public, cu intervalele orare și zonele vizate, și comunicată poliției rutiere.

Aici măsura fermă este pe deplin justificată și o susținem. Acestea trebuie reduse primele, înaintea iluminatului rutier:

• firme, reclame și panouri publicitare luminoase sau digitale, oprite în intervalul critic;
• iluminatul decorativ al fațadelor instituțiilor publice și iluminatul exterior administrativ în afara programului de lucru.

3. Oprirea iluminatului arhitectural, cu o excepție rezonabilă. Iluminatul ornamental al clădirilor nu are funcție de siguranță și poate fi oprit. Recomandăm totuși ca fiecare localitate să poată păstra iluminat, într-un interval limitat (de exemplu o oră pe seară), unul sau două obiective de importanță majoră pentru identitatea urbană sau pentru turism.
4. Diminuarea iluminatului vitrinelor comerciale în afara programului de funcționare. Un nivel redus, suficient pentru descurajarea efracției, îndeplinește aceeași funcție la o fracțiune din consum.

Verificarea și optimizarea sistemului existent

Un set de măsuri fără investiții, care depind însă de implicarea operatorului serviciului de iluminat public: verificarea și corectarea programelor de aprindere/stingere pe senzor de luminozitate sau ceas astronomic, unde aprinderile premature de 20–40 de minute sunt frecvente; identificarea circuitelor rămase în funcțiune ziua; corectarea aparatelor supradimensionate față de clasa de drum; corectarea unghiurilor de montaj care risipesc lumină în afara carosabilului.

Aceste măsuri nu sunt gratuite. Nu presupun investiții, dar presupun timp de lucru, deplasări în teren și competență tehnică din partea operatorului. Ele trebuie prevăzute și remunerate ca atare în contractul de delegare, pentru că altfel nu se vor face, iar economia rămâne pe hârtie.

De ce nu recomandăm stingerea

Stingerea totală scoate din funcțiune un serviciu public de siguranță în intervalul în care traficul pietonal este încă intens, iar măsurile aplicate după miezul nopții cad oricum în afara ferestrei critice de consum.

Stingerea parțială, din doi în doi stâlpi, este și mai riscantă pentru circulația auto. Ea distruge uniformitatea longitudinală a luminanței, parametru esențial al standardului, și creează o alternanță de zone luminate și întunecate la care ochiul nu are timp să se adapteze. Un pieton aflat într-o zonă de umbră devine mai greu de detectat decât pe o stradă complet neiluminată, unde șoferul ar fi condus adaptat la întuneric. Nu recomandăm această măsură pe arterele cu trafic auto.

Semnalul de alarmă

Între 2020 și 2024, AFM a alocat peste 3 miliarde de lei pentru modernizarea iluminatului public, prin contracte cu circa 2.500 de unități administrativ-teritoriale, la care se adaugă 1,39 miliarde de lei aprobați în 2025 și 700 de milioane prevăzute pentru 2026, plus investițiile prin POR. Achiziția sistemelor de telegestiune a fost cheltuială eligibilă din primul ghid, iar existența unui sistem de reglare a fluxului luminos la nivelul întregului obiectiv a fost criteriu de eligibilitate.

Programul Administratiei Fondului de Mediu derulat in anii anteriori a oferit UAT-urilor posibilitatea de a instala sisteme de iluminat moderne ce permit reducerea fluxului luminos si implicit consumului prin telemanagement.

Au fost realizate foarte multe proiecte finantate astfel care, astazi in situatia dificila in care ne aflam, ar putea fi utilizate corect. In foarte multe din cazuri sistemele nu sunt utilizate – fie datorita instalarilor defectuoase , fie datorita nereceptionarii lucarilor, fie datorita simplului fapt ca nu exista un operator care sa fie instruit pentru utilizarea sistemului – si drept urmare nu isi produc efectele asteptate.

Cu toate acestea, numeroase administrații nu au astăzi posibilitatea tehnică de a reduce nivelul de iluminat și ajung să stingă. A.R.I. a semnalat acest risc în scris încă din 17 aprilie 2020, într-o adresă către Ministerul Mediului: „Nu sunt impuse conditii pentru pastrarea iluminatului in functiune pe perioada noptii (…) Este foarte probabil ca unele UAT sa fie tentate sa monteze iluminatul (…) si apoi sa nu il foloseasca pentru a obtine reducerile la care s-au angajat.” Observația nu a fost preluată.

Au urmat șase ani de adrese cu același conținut, în 2021, 2022 și 2024, inclusiv semnalarea unor proiecte în care sistemul de „telegestiune” finanțat nu putea, tehnic, să regleze fluxul luminos. În 2025, A.R.I. a cerut în instanță, printre altele, completarea Ghidului de finanțare cu cerința ca sistemul de telegestiune să fie controlabil punct cu punct, nu doar monitorizabil. Acțiunea a fost respinsă pe excepția lipsei de interes, fără analizarea criticilor tehnice; asociația a formulat recurs.

A.R.I. reunește operatori ai serviciului de iluminat public și principalii producători și distribuitori de echipamente de iluminat stradal din România, iar interesul asociației este declarat: piața să rămână deschisă, iar banii publici să cumpere soluții care funcționează. Un ghid de finanțare care mobilizează miliarde de lei nu este un document neutru, pentru că cerințele lui minime ajung direct în documentațiile de atribuire a mii de primării. Observațiile noastre au vizat constant eliminarea unor cerințe formulate astfel încât să blocheze accesul unor tehnologii funcționale, în favoarea unor soluții cel puțin discutabile.

Ce solicităm

AFM — publicarea, pe fiecare sesiune de finanțare, a numărului de proiecte închise din totalul contractat, a economiei de energie asumate și verificate efectiv, a numărului sistemelor de telegestiune funcționale, precum și a duratei medii de decontare și a valorii situațiilor de plată neachitate. Solicităm de asemenea publicarea listei principalilor contractori ai proiectelor finanțate, separat pentru atribuirile prin licitație și pentru cele directe. Depunem o cerere în temeiul Legii nr. 544/2001.

Curții de Conturi și Corpului de control al ministrului mediului — un audit al performanței programului, nu doar al legalității plăților.

Ministerului Mediului — modificarea Ghidului de finanțare în două puncte: sistemul de telegestiune să fie controlabil punct cu punct, iar beneficiarul să aibă obligația de a menține sistemul în funcțiune pe durata nopții, la nivelurile prevăzute de SR EN 13201.

„Nu ne opunem economisirii de energie, este exact ceea ce promovăm de 12 ani. Ne opunem confuziei dintre a economisi energie și a opri un serviciu public de siguranță. Ce le desparte se numește telegestiune, iar statul român a plătit deja pentru ea.” — Dan Vătăjelu, Vicepreședinte, Asociația Română pentru Iluminat

A.R.I. pune gratuit la dispoziția autorităților locale, pe durata stării de alertă, asistență pentru configurarea scenariilor de dimming și pentru evaluarea sistemelor de telegestiune existente. Ghidul pentru întocmirea documentațiilor tehnice pentru licitațiile de iluminat stradal și Ghidul pentru achiziția sistemelor de control al iluminatului public sunt disponibile pe www.ari-iluminat.ro.

Contact presă: contact@ari-iluminat.ro | [telefon] | www.ari-iluminat.ro

Asociația Română pentru Iluminat este o organizație profesională independentă, apolitică și non-profit, cu reprezentativitate națională în domeniul iluminatului profesionist.

La dispoziția redacțiilor: versiunea extinsă a comunicatului, datele de consum și corespondența A.R.I. – MMAP/AFM/ANAP din perioada 2018–2024.

Paragraf adăugat despre exemple de bună practică.

Published on: Aug 7, 2026